Controversa bebelușilor modificați genetic

Getting your Trinity Audio player ready...

Un articol publicat recent în MIT Technology Review semnalează riscurile, beneficiile dar și provocările faptului că ediarea genetică devine din ce în ce mai accesibilă și mai tentant de utilizat în viitorul apropiat

În anul 2016, la o conferință majoră a jurnaliștilor din Washington, DC, Jennifer Doudna, una dintre co-inventatoarele metodei revoluționare CRISPR, a avertizat asupra pericolelor care vin odată cu capacitatea umanității de a-și modifica propria natură moleculară. Una dintre cele mai mari temeri ale sale era să citească despre nașterea primului „bebeluș CRISPR” – un copil cu gene modificate deliberat încă din stadiul de embrion.

Această teamă s-a concretizat doar doi ani mai târziu, când He Jiankui, un biofizician din China, a anunțat că a reușit să creeze primii bebeluși modificați genetic pentru a fi imuni la HIV. He a utilizat tehnologia CRISPR pentru a modifica gena CCR5, o mutație cunoscută pentru protecția sa împotriva infecției cu HIV. Acest anunț a șocat comunitatea științifică și a declanșat dezbateri intense despre etica și viitorul editării genetice.

În ciuda potențialului aparent benefic, acțiunile lui He au fost aspru criticate. Practicile sale științifice au fost considerate neglijente, iar el a fost condamnat la trei ani de închisoare. Experimentul său a ridicat probleme morale profunde, deoarece orice modificare genetică adusă unui embrion ar putea fi transmisă generațiilor viitoare, schimbând astfel evoluția umană.

Deși He Jiankui a fost criticat la nivel global, mulți oameni de știință recunosc că ideea de a îmbunătăți genele umane nu este una care poate fi ignorată. Cu toate acestea, există o îngrijorare tot mai mare că aceste tehnologii vor fi folosite inegal și că interesele comerciale ar putea duce la o divizare și mai mare între cei care beneficiază de aceste avansuri și cei care nu.

He Jiankui, eliberat din închisoare în 2022, a încercat să își refacă cariera științifică, propunând proiecte noi, inclusiv cercetări asupra unei gene numite APP, care ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer. Însă, ideile sale continuă să stârnească controverse, iar comunitatea științifică rămâne divizată în privința utilizării editării genetice asupra embrionilor umani.

Pe măsură ce tehnologia avansează, se preconizează că editarea genetică va deveni tot mai accesibilă și ar putea fi aplicată nu doar pentru a corecta boli rare, ci și pentru a adăuga capacități îmbunătățite oamenilor deja născuți. Această direcție ridică întrebări serioase despre modul în care aceste tehnologii vor fi reglementate și distribuite în mod echitabil.

În cele din urmă, editarea genetică reprezintă o frontieră nouă și provocatoare pentru umanitate. Deși promite beneficii enorme, cum ar fi protecția împotriva bolilor devastatoare, aceasta vine și cu riscuri majore care trebuie gestionate cu atenție. Odată cu apariția unor tehnici tot mai avansate de livrare a CRISPR, întrebările despre îmbunătățirea genetică și distribuția echitabilă a acestor tehnologii vor deveni din ce în ce mai urgente.